In scopul determinarii gradului si caracterului de afectare a organelor butucilor vitei de vie de temperaturile joase critice, Institutul Stiintifico-Practic de Horticultura si Tehnologii Alimentare  a examinat peste o suta de probe, prelevate din plantatiile viticole din  regiunile viticole de baza Centru si Sud, amplasate pe diferite elemente ale reliefului. Rezultatele obtinute au fost analizate separat pe regiuni, grupe de soiri si clonele soiurilor pentru vin. In baza probelor examinate s-a constatat urmatoarele:

- in majoritatea cazurilor gerurile au cauzat  o afectare slaba si medie a ochilor de iarna, gradul general de peire a acestora variind intre 30 si 50 la suta. Gradul respectiv de afectare se incadreaza, in fond, in limitele admisibile pentru determinarea incarcaturii butucilor vitei de vie dupa metoda biologica, care la soiurile pentru vin este de 30%, iar la cele pentru masa – 40%;

- o afectare mai mare a ochilor de iarna s-a constatat in regiunea Centru, in functie de elementele reliefului – pe pantele reci, in partea inferioara a acestora, in profil sortimental – la soirile de masa, la clonele si soirile pentru vin cu o rezistenta mai slaba la geruri. Au suferit mai mult soiurile in plantatiile prost ingrijite, afectate de grindina, in cele unde s-a admis o crestere abundenta a lastarilor;

-  o afectare mai slaba a ochilor de iarna (sub limitele admisibile) a fost identificata in ambele regiuni la soirile pentru vin – Bianca (10%), Reisling de Rhin ( 12%), la cele de masa – Jemciug Csaba (14%), Alb de Suruceni (17%), Moldova (35%);

- au suferit puternic de geruri (80-90% de ochi pieriti) soiurile de masa cu rezistenta slaba (care urmau a fi protejate peste iarna prin ingropatul butucilor) - Cardinal, Muscat de Hamburg, Victoria. La nivel de 60-70% de ochi pieriti, au fost inregistrate cazuri la clonele soiurilor pentru vin  Merlot si Sauvignon, la soiurile de masa Rannii Magaracea, Muscat timpuriu, Arcadia;

- suprafata plantatiilor viticole cu o afectare puternica a ochilor de iarna, medie  si mare a coardelor anuale si partilor multianuale ale butucilor vitei de vie constituie estimativ cel mult 10-15 la suta.

Pornind de la concluziile la care s-a ajuns in urma investigatiilor intreprinse,  savanti si  si specialistii din domeniu au elaborat recomandari concrete privind sistemele de taieri speciale  si metodele de restabilire a butucilor vitei de vie.
Ele au fost sistematizate astfel:

- in plantatiile viticole cu o afectare slaba a ochilor de iarna urmeaza a fi efectuata taierea obisnuita a vitei de viei, cu respectarea lungimii taierii coardelor de rod si a incarcaturii butucilor in functie de particularitatile biologice ale soiurilor;
- in viile cu o afectare medie a ochilor de iarna si slaba a coardelor anuale, incarcatura butucilor urmeaza a fi sporita cu 20-25 la suta, aplicind o taiere diferentiata dupa lungimea coardelor de rod in functie de caracterul amplasarii ochilor pieriti pe lungimea coardelor anuale;
- in plantatiile viticole cu o afectare puternica a ochilor de iarna, medie  si mare a coardelor anuale si partilor multianuale ale butucilor vitei de vie, urmeaza a fi practicata taierea de restabilire partiala sau totala a organelor de schelet ale butucilor, prin aplicarea unei taieri severe a coardelor anuale (la 1-2 ochi), iar in unele cazuri si taierea la „capatina neagra”;
- taierea viilor afectate puternic de geruri urmeaza a fi efectuata mai tirziu, la finele perioadei optime de  indeplinire a acestei lucrari principale;
- o atentie sporita urmeaza a fi acordata operatiilor in verde, efectuate la timp si calitativ, in vederea restabilirii viilor afectate de geruri.

Orientativ, prejudiciul de la afectarea plantatilor viticole de temperaturile joase critice se poate ridica la 15-20 la suta din recolta globala de struguri, urmind a fi mai nesemnificativ  la soiurile pentru vin (cca 10-15%) si mai substantial la cele de masa (pina la 40%). In gospodariile productie marfa recolta globala de struguri in anul curent, fata de anul 2009 (cca 420 mii tone),  poate fi in descrestere cu cca 60-70 mii tone.

Directia politici de piata in sectorul vitivinicol