Rezervele de apă productivă în primul metru de sol sunt compensate la nivelul mediei multianuale constituind 160-180 mm.

În al doilea metru de sol avem un deficit de apă în mărime de 20-30% față de media multianuală, constituind în valoare absolută – 260-320 mm.

Astfel, toate eforturile agricultorilor necesită a fi orientate spre păstrarea rezervelor existente de apă în sol și crearea condițiilor pentru acumularea și folosirea lor eficientă.

Din aceste considerente vom ține cont de următoarele:

• disturbanța minimă a solului în primăvară pe acele suprafețe, unde nivelarea solului a fost efectuată din toamnă. Pentru a permite buruienilor să germineze și să se înceapă creșterea și dezvoltarea, pe suprafețele nivelate din toamnă, ne vom reține cu cultivație înaintea semănatului culturilor cu termen de însămînțare timpurie pentru a permite reducerii gradului de îmburuienare prin folosirea metodei mecanice de combatere a buruienilor;
• pe suprafețele care n-au fost nivelate din toamnă vom purcede la lucrarea lor odată cu coacerea fizică a solului.

În dependență de premergător și textura solului vom folosi grapele grele sau cultivatoarele.

• se evită lucrarea solului cu plug cu cormană în primăvară.

Însemînțarea culturilor se va efectua în termenii optimali, care s-au schimbat cu 2-3 săptămîini mai devreme comparativ cu 10-15 ani în urmă, reieșind din tendințele de încălzire globală.

Este foarte important să respectăm amplasarea culturilor după premergători, cea ce treptat ne va permite să trecem la asolamente științific argumentate.

Deoarece în multe gospodării agricole suprafețele cu culturi de toamnă n-au fost însemînțate este pericolul însemînțării lor cu floarea-soarelui. Acest lucru va duce la reducerea cu garanție a nivelului de producție, deoarece sistemul radicular a culturii florii-soarelui folosește apa din straturile mai adînci ale solului, unde după cum a fost menționat anterior este un deficit de umiditate.

Din aceiași considerație și la fel din cauza secetelor frecvente trebuie să fim foarte prudenți la respectarea normelor de însemînțare pentru a evita semănături dense. În condiții de secetă frecventă densitatea plantelor necesită a fi cu 15-25% mai mică față de cea optimală, ținînd cont de particularitățile soiurilor și hibrizilor.

Din aceiași considerație este necesar de orientat la soiuri și hibrizi cu o perioadă de vegetație mai scurtă pentru a evita influența drastică negativă a arșițelor și insuficienței de apă în perioada înfloritului și formării organelor reproductive.

În perioada de primăvară ne vom gîndi totodată la suprafețele, care vor fi însemînțate cu grîu de toamnă în perioada termenilor optimi de însămînțare în toamnă.

De aceea acum avem posibilitatea de a folosi pentru însemînțare unele culturi, care vor servi ca premergători pentru grîul de toamnă (mazărea la boabe, borceagurile, hrișca, meiul, măzărichea ș.a.).

Ținînd cont de faptul că seceta se poate manifesta sau în prima sau a doua jumătate a perioadei de investigație a culturilor vom respecta un echilibru dintre suprafețele ocupate cu porumb la boabe și cu culturi cerealiere de toamnă, cea ce va permite să fim asigurați cu boabe indiferent de condițiile create.

Semănăturile de toamnă.

Condițiile climaterice din toamna anului 2016 n-au permis lucrarea solului pînă la 10-11 octombrie din cauza secetei cumplite. Lucrarea solului a devenit posibilă doar după ploile abundente. Semănatul culturilor de toamnă a fost efectuat preponderent în luna octombrie, dar din cauza temperaturilor scăzute după însemînțarea lor majoritatea suprafețelor cu culturi cerealiere de toamnă se află în faza de colțe sau 1-2 frunzulițe.

Starea de mai departe a culturilor de toamnă va fi determinată de condițiile climaterice din luna martie. În cazul majorării bruște a temperaturilor și trecerii din iarnă direct în vară, grînele vor suferi din cauza lipsei condițiilor favorabile pentru înfrățirea lor. Situația va fi cu mult mai favorabilă în cazul unei primăveri cu creșterea lentă a temperaturilor și crearea condițiilor favorabile pentru înfrățirea plantelor.

Vestea îmbucurătoare este că culturile cerealiere de toamnă n-au avut de suferit în timpul iernării lor. Totuși acum este necesar de a monitoriza starea lor pe fiecare cîmp în parte. Acolo unde cîmpul n-a fost acoperit cu zăpadă necesită a preleva probe de plante pentru determinarea prin metoda expres a vitalității lor în condiții de temperaturi de casă. Metoda este descrisă și repartizată pentru producătorii agricoli la seminarele petrecute în diferite raioane.

În caz de necesitate persoanele interesate se pot adresa direct la ICCC „Selecția” (mun.Bălți). Semănăturile de toamnă necesită hrănite suplimentar cu îngrășăminte de azot (salpetru de amoniu) acum în primăvară, deoarece solul nu este încă capabil să îndestuleze cerințele crescînde a plantelor în azot. Azotul din îngrășămintele minerale se folosește mai efectiv la încorporarea lui în sol în perioada cînd plantele au început deja perioada de vegetație. Încorporarea în sol a îngrășămintelor de azot se efectuează cu semănăturile.

Deoarece plantele sunt firave la moment, vom aștepta înfrățirea lor și atunci vom purcede la hrănirea suplimentară a culturilor cerealiere de toamnă, care se va face diferențiat în dependență de premergător, starea semănăturilor, etc.

Grînele amplasate după premergători timpurii și medii (borceag, mazărea la boabe) se vor hrăni într-o singură repriză cu folosirea a N 30 kg s.a./ha.

Grînele amplasate după premergători tîrzii (porumb, floarea-soarelui, culturi cerealiere repetate) se vor hrăni în două reprize, folosind a cîte 30 kg s.a. azot la fiecare hrană.

Grînele amplasate după lucernă nu este necesar de a fi hrănite suplimentar cu azot.

Buruienile pot provoca problema în primăvara acestui an, deoarece ele n-au avut condiții de creștere din toamnă. În lipsa grapelor cu dinți arcați va fi necesară aplicarea erbicidelor atît pentru culturile de toamnă cît și pentru celelalte culturi.

Executori:

B.Boincean, doctor habilitat în ştiinţe agricole, profesor cercetător

M.Vronschih, doctor habilitat în biologie